Istoricul orașului Predeal

Zona văii superioare a Prahovei a fost populată începând cu secolul al XVII-lea, când au început să se așeze scutelnicii de pe lângă mănăstirea Sinaia. Până în 1852, însă, punctul muntenesc de vamă între Țara Românească și Transilvania a fost la Breaza, în acel an mutându-se în comuna Predeal, impulsionând dezvoltarea turismului. Până în 1874 intravilanul de astăzi al Predealului făcea parte din domeniul comunei Podul Neagului (azi parte a orașului Comarnic), care cuprindea tot ținutul de pe valea superioară a Prahovei; comuna Predeal s-a înființat în 1864. când Podul Neagului și Posada s-au alipit comunei Comarnic, restul satelor formând comuna Predeal, cu reședința la Bușteni, apoi (după 1874) la Predeal și apoi la Azuga.

La 31 mai 1874 a fost semnată la București convenția dintre România și Austro-Ungaria privind construirea liniei ferate Ploiești-Brașov, cu joncțiunea la punctul Predeal. Așezarea Predeal s-a format prin construcția și darea în folosință a liniei ferate și a gării de la frontiera dintre România și Austro-Ungaria, Gara Predeal. În anul 1882 s-a făcut la Predeal joncțiunea liniei ferate Ploiești-Predeal-Timișu de Sus-Brașov.

În anul 1908 Buștenii și Poiana Țapului s-au desprins de Predeal, iar la 20 mai 1912 s-a desprins și Azuga, Predealul devenind comună autonomă, în plasa Peleș a județului Prahova, având în 1925 un număr de 1524 de locuitori.

Parohia ortodoxă din Predeal a fost înființată în anul 1926. La recensământul din 1930 Predealul număra 596 locuitori.

În 1950, Predealul a devenit parte a orașului regional Stalin, din regiunea Stalin, denumite începând cu 1960 orașul regional Brașov și regiunea Brașov. În 1968, a fost organizat orașul Predeal în cadrul județului Brașov, Predealul primind în componență, pe lângă orașul propriu-zis, și satele Pârâul Rece, Timișu de Jos și Timișu de Sus.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Predeal se ridică la 4.755 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.615 locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,62%), cu o minoritate de maghiari (1,3%). Pentru 7,26% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,9%), cu o minoritate de romano-catolici (3,81%).